Eliminarea iluziilor
De cand te nasti si pana la stadiul de adult, esti puternic influentat de gandurile, sentimentele si atitudinea celor din jur. Acestea iti sunt furnizate de cei care te iubesc, cei care te invata si cu care interactionezi zi de zi. Printre ei se numara parintii, ceilalti membrii ai familiei, colegii de joaca sau de la scoala, prietenii, rudele, profesorii si alti exponenti ai autoritatii, la care se adauga si mass-media.

Emotiile pozitive dau nastere unor senzatii corporale de deschidere si de dilatare. Ele invita intreaga lume sa patrunda in interiorul fiintei. Corpul se simte relaxat, chiar daca multe din emotiile pozitive confera o mare energizare, cu ar fi cazul bucuriei sau al entuziasmului. La polul opus, emotiile negative dau nastere unor senzatii de contractare interioara. Ele resping lumea si nu ii permit accesul in interiorul fiintei. Sentimentele pozitive invita la unitate. Cele negative invita la izolare.
Daca vei deveni un observator atent al emotiilor tale, tu vei putea opta in mod constient intre iubire si unitate, pe de o parte, si teama si izolare, pe de alta parte.
Constientizarea corpului si echilibrului mintii – Dr. Joan Borysenko
Ce se intampla cu gandurile
Cand asculti ce iti spune altcineva, iar acest gand se asociaza cu un sentiment deja existent in fiinta ta, generand un raspuns emotional, tu accepti inconstient ceea ce ti-a spus persoana respectiva. Atunci tu consideri cuvintele acesteia un adevar incontenstabil, autentic si valid. De cele mai multe ori, gandul care iti este servit iti alimenteaza sau confirma o convingere mai veche. Falsa si incorecta, deja ai adoptat-o mai demult. Daca nu este cazul, gandul iti poate genera adoptarea unui nou sistem de convingeri. O convingere este un gand pe care il consideri adevarat si care poate fi adevarat sau fals.
Daca ajungi sa crezi ca faci greseala dupa greseala, sfarsesti prin a accepta un sentiment de vinovatie, considerand ca esti prost sau lipsit de inteligenta. Acest sentiment il adaugi la celelalte convingeri negative anterioare despre tine si iti confirma mai mult proasta parere pe care ti-ai format-o despre tine. O singura perceptie incorecta este suficienta pentru a conduce la alta, apoi la alta, si tot asa, pana cand toate perceptiile legate de tine ajung sa fie atat de distorsionate incat ajungi prin a te simti complet lipsit de valoare. Chiar daca o perceptie este distorsionata si gresita, ansamblul minte-corp este consvins ca ea este adevarata.

Convingeri
Multi oameni au fost invatati atunci cand erau mici sa nu faca greseli. Poate ca atunci cand erau copii, ei s-au jucat cu un obiect interesant, care s-a dovedit a fi posesiunea unui adult. Incercand sa afle mai multe despre el, ei l-au spart, descoperind astfel ca jucariile adultilor sunt mult mai fragile decat propriile lor jucarii. In final, au fost pedepsiti. In acest fel, efortul lor de a invata ceva nou a fost rasplatit cu o bataie, iar in mintea lor s-a creat o asociere intre greseala si durere.
De multe ori, nici macar nu este nevoie ca durerea sa fie efectiva. Simpla amenintare cu bataia este suficienta pentru a schimba comportamentul copilului. Daca acestuia i se spune: “Nu mai fa cutare lucru, caci te vei lovi (sau vei primi bataie)”, copilul nu este icurajat sa invete.
Ipoteza noastra este ca exista o legatura directa intre aparitia “complexelor de inferioritate” si acest proces de invatare urmat de o pedeapsa (sau de o amenintare cu pedeapsa). Oamenii care se simt tot timpul inferiori altora, considera ca toti ceilalti le sunt superiori, au fost invatati sa gandeasca si sa simta acest lucru, iar cea mai buna maniera de a invata pe cineva sa adopte o astfel de atitudine depreciativa la adresa sa consta in a-l corecta tot timpul! Copilul incearca sa faca ceva, iar parintele ii spune: “Nu, draga, faci o greseala. Iata cum ar trebui sa procedezi.”
Parintele incearca sa isi ajute sincer copilul, dar repetarea constanta a acestui proces il invata pe acesta din urma ca greseste tot timpul, in timp ce ceilalti au dreptate. Dupa cativa ani, copilul ajunge la concluzia ca nu este foarte inteligent, si astfel apare un nou complex de inferioritate.
Una din caracteristicile complexelor de inferioritate este ca posesorii acestor poveri mentale ezita intotdeauna sa treaca la fapte. Ei prefera sa ii lase pe ceilalti sa actioneze mai intai, reiterand astfel lectia primita de nenumarate ori in copilarie. Copilul care este invatat sa fie nesigur in ceea ce priveste actiunile sale ajunge sa se teama de ele. In viziunea lui, orice actiune echivaleaza cu o greseala. Decat sa comita o greseala in plus, prefera sa nu actioneze deloc.
Originile bolilor si anxietatii – J.A. Winter, M.D
Sursa: Sentimentele ingropate de vii nu pier niciodata – Karol K. Truman