De la actiune la constientizare

Nu sunt interesata de actiunile tale. Ma preocupa constiinta ta. Daca acea constiinta iti permite sa faci ceva, atunci e bine – fa-o. Si daca acea constiinta nu iti permite sa faci ceva, atunci n-o face.

Problema moralitatii este extrem de importanta. Moralitatea nu este ceea ce ai fost invatat de secole intregi. Ai fost invatat in diferite moduri despre moralitate dar ideea fundamentala este aceeasi – daca nu devii moral, etic, nu poti deveni religios. Pentru cei ce au exploatat ideea moralitatii, ‘moralitatea’ inseamna sa fii cinstit, sa fii sincer, sa fii caritabil, sa ai compasiune, sa nu fii violent. Mai pe scurt, trebuie sa ai deja in tine toate aceste valori minunate si abia apoi poti sa incerci sa devii religios.

In acord cu mine, pana nu esti religios, nu poti fi moral. Mai intai vine religiozitatea, si abia apoi vine moralitatea, ca un produs secundar. Daca transformi produsul secundar in scopul unic al caracterului uman, vei crea o fiinta umana foarte tulburata si nefericita. Si totul pentru o cauza buna… Atunci caruta inaintea boilor. Nici boii nu se pot misca, nici caruta nu avanseaza. Si unii si altii sunt blocati.

Cum poate o persoana sa fie cinstita, daca nu stie nici macar cine este ea insasi? Cum poti sa ai compasiune, daca nu cunosti sursa de dragoste din interiorul tau? De unde o sa faci rost de compasiune? Tot ce poti face in numele moralitatii este sa devii ipocrit, un prefacut. Si nimic nu este mai urat decat sa fii un ipocrit. Te poti preface, poti incerca din greu, dar totul ramane la nivel superficial, declarativ. Mergi mai in profunzime si vei descoperi instinctele animalice in toata puterea lor, gata sa se razbune oricand au ocazia.

Moralitatea ar trebui sa fie foarte relaxata si usoara, exact ca propria umbra . Nu trebuie sa o tarasti dupa tine, vine de una singura. Dar nu s-a intamplat asa ceva. Ce s-a intamplat este ca a rezultat o omenire psihologic bolnava. Toata lumea este mereu incordata pentru ca, orice faci, te afli mereu intr-un conflict ideologic intre ce este bine si ce este rau. Natura ta merge intr-o directie, conditionarea te trimite in directia opusa. O casa divizata nu va rezista prea mult. Pericolul este mereu acolo, chiar langa tine, sa suferi o cadere nervoasa.

Moralitatea trebuie sa vina de la sine. Pe masura ce devii mai tacut, mai senin, mai calm si mai linistit, pe masura ce incepi sa iti intelegi propria constiinta, pe masura ce fiinta ta devine din ce in ce mai centrata, actiunile tale vor reflecta moralitatea. Nu va fi ceva ce vei decide sa faci, va fi ceva natural precum trandafirii pe o tufa cu trandafiri. Nu este ca si cum tufa de trandafiri isi impune mari austeritati, posteste si se roaga la Dumnezeu si se disciplineaza conform celor zece porunci. Tufa de trandafiri nu face nimic. Tufa trebuie sa fie sanatoasa, udata, si florile vor veni la timpul lor, fara nici un efort, dar incredibil de frumoase.

O moralitate dobandita in urma unui mare efort este imorala. O moralitate dobandita fara efort este singura moralitate care exista. Oamenii au primit principii gata facute despre ce este rau si ce este bine. In viata reala, principiile gata facute nu functioneaza, pentru ca viata este in permanenta schimbare, la fel ca o apa curgatoare – coteste si ajunge pe teritorii noi. Viata este intocmai apei curgatoare, o curgere.

Majoritatea respectati niste dogme fixe. Trebuie sa fii constient si vigilent si sa reactionezi in fiecare situatie cu absoluta constiinta. Atunci orice vei face va fi corect. Nu este o chestiune legata de care fapte sunt potrivite si care nu sunt potrivite. Este o chestiune legata de constiinta , de felul in care faci acele fapte, daca le faci constient sau inconstient ca un robot. Devin-o un stalp de lumina. In lumina asta, in claritatea asta, devine aproape imposibil sa faci ceva rau. Nu este ca si cum trebuie sa eviti sa faci ceva rau. Chiar si daca vrei vrea sa-l faci, nu vei putea. Si in aceasta constiinta orice faci devine o binecuvantare.

Moralitatea este ca o fotografie. Ai o fotografie cu tine de anul trecut sau poate din copilarie si daca nu stii ca este o fotografie din copilaria ta , poate nici nu o recunosti, pentru ca te-ai schimbat foarte mult. Religiozitatea este ca o oglinda. Daca un copil se uita in ea, atunci ea reflecta acel copil. Daca un batran se uita in ea, atunci reflecta acel batran. Este mereu spontana, actuala, raspunzand la realitate. O fiinta umana constienta e intocmai ca o oglinda. Reflecta realitatea si raspunde in consecinta. Raspunsul sau este moral.

Vreau sa schimb tot accentul de pe actiune pe constienta. Daca din ce in ce mai multi oameni devin constienti, lumea va fi un loc total diferit. Un barbat cu constiinta nu va merge la razboi. Desi textele religioase zic sa te sacrifici pentru patria ta, deoarece religia ta este virtuoasa, un barbat constient nu va putea urma acea idee moarta. Pentru el, natiunea insasi este o idee imorala, pentru ca dezbina umanitatea. Si razboiul este cu siguranta imoral. Ii poti asocia nume si cuvinte frumoase. Uneori e religie, alteori ideologie politica, uneori crestinism alteori comunism – idei frumoase, dar realitatea este ca oamenii sunt transformati in macelari. Omori oameni pe care nu i-ai cunoscut niciodata. Si stii foarte bine ca cum si tu ai lasat in urma o sotie care plange si te asteapta, asa cum si tu ai lasat acasa niste parinti batrani care spera ca fiul lor se va intoarce viu, asa cum ai lasat acasa niste copii mici – tot asa barbatul pe care il omori are o sotie, are copii, are parinti batrani. Si nu ti-a facut nici un rau si nici tu lui.

Daca lumea ar deveni mai constienta, soldatii si-ar deschide bratele si s-ar imbratisa, s-ar aseza impreuna sub un pom si ar sta la taclale. Politicienii nu pot forta armatele sa omoare , sa asasineze. Nici papii si nici conducatorii religiosi nu pot convinge oamenii ca trebuie sa omoare de dragul lui Dumnezeu. Este ciudat, pentru ca Dumnezeu a creat pe toata lumea si atunci cand omori pe cineva, omori una din creatiile lui Dumnezeu. Daca este adevarat ca Dumnezeu a creat lumea, atunci nu ar trebui sa existe razboaie. Este o singura familie . Nu ar trebui sa existe nastiuni. Acestea sunt lucruri imorale: natiunile si orice discrimineaza impotriva oamenilor si creeaza conflicte.

Un om constient nu va fi lacom, pentru ca va fi capabil sa vada ca lacomia lui da nastere la saracie si ca oamenii care vor fi infometati si vor muri de saracie sunt fratii si surorile lui. Nu conteaza ca locuiesc in Etiopia sau in India. Nu conteaza ca au pielea alba au neagra.

Moralitatea autentica este un efect secundar al constientei. Si arta constientei este religie.

Sursa: Moral, imoral, amoral – Osho